Autor: LIVIA BATAIOSU
O ploaie trista se scurge-ncetisor.,
Molocoma se strecoara printre tunete si nor
De parca-r duce in picurii razleti,
Tot greul lumii, lacrimi si tristeti.
Tacere apasatoare alungata-n treacat
De lacrimi ce lovesc frunze plangatoare
Ce-si lasa trupul greu sub doina fara seaman
Din ropote nascuta, tanguind cu jale…
Scrasnesc copacii biciuiti cu sete
De sulite si foc din cerul parca rupt,
Doar ploaia trista plina de blandete
Frunza le-o saruta si ostoitul trup.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu