Autor:LIVIA BATAIOSU
Nu moartea e cumplita
Si nici mai dureroasa decat multe alte,
Ci despartirea survenita
Prin tradare, ea aduce multa suferinta.
Prin moarte despartirea-i plansa
Cu lacrimi de iubire peste fata stinsa.
O vrei in amintire, o porti adanc in tine,
O porti cu drag, chiar daca simti durere.
Despartirea prin tradare insa,
E mai grea si mai cumplita decat moartea insasi.
Spiritul e cel ce-ti moare si se zbate
In cumplite chinuri si isi roaga moarte.
Tradarea e mai neagra decat moartea
Caci, mort fiind nu simti durerea.
Tradarea insa, o cunosti in viata,
Te doare atat de tare incat, moartea-i o speranta.
Ucis esti de tradare in spirit si in trup.
Esti viu dar, nu traiesti caci mort ti-e sufletul.
Moartea ti se pare ca o izbavire,
Care te conduce catre mantuire.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu