Autor:LIVIA BATAIOSU
Normal ca lumea nu sta-n loc
La plansul si durerea ta,
Dar dac-ar fi acolo cineva
Sa-ti tina mana si sa-ti stearga lacrima
Ai trece mai usor peste durerea ta.
Normal ca sangele e rosu,
Dar poate fi si verde de venin
Cand, rautatea langa tine fierbe,
Cand bei, mananci numai pelin,
Atunci se inverzeste de durerosul chin.
Normal ca soarele luceste
Dar tot normal e sa nu-l vezi
Cand lacrima in ochi nu-ti conteneste.
Cand totu-i negru-n viata ta
Atunci nu-l vezi, nu-i simti caldura sa..
Normal ca nimanui nu-i pasa
Decat cum ar putea sa faca rau,
De parca bunatatea-i rusinoasa
Ori slabiciune-n trupul sau.
Normal ca toate sunt sucite,
Sucite sunt doar inspre rau.
Normal ca dragostea e rara
Si speranta e pe moarte
Caci, omul a ucis dorinta de-a trai,
De a trai curat si in dreptate.
Normal ca totu-i…anormalitate.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu