Autor:Livia Bătăiosu
Nisipuri mișcătoare străbat strigând…iubire!
Curg lacrimi înnodate pâna sub bărbie,
Genunchi-mi cad, șoptesc…durere…
Lunec în adânc, lunec în tăcere.
Ochii îi ridic spre cer, în nouri
Mă văd dansând, cântând alaturi ție,
Sărutul cald îl simt, îmi dă fiori,
Tresar, te strig, te caut…fantezie…
Nisipuri mișcătoare, furnicături pe trupu-mi,
Ce-i strâns în dansul firelor de praf,
Picuri cristalini susură pe chipu-mi
Și lasă urme adânci pe palidu-mi obraz.
Doar ochi-mi strălucesc privind la tine,
Năluca aripată a norilor făptură,
În zi, în noapte-ți caut blânda ta privire,
Nisipuri mișcătoare te-ndruma către mine.
M-agăț de rădăcini, fac scară pan’ la cer,
Dar tu rămâi deasupra, minune neatinsă,
Dispari în ceața norilor…eu pier,
În dansul firelor de praf mă las cuprinsă.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu