Autor:LIVIA BATAIOSU
Padurea doarme neclintita,
Se lasa-n ceata bantuita
De linistea ce o-nconjoara,
Incremenit e totul sub zapada.
Nici pas de urs si nicio ciuta
Nu misca rugul ce se-ncurca,
Pe cararuia care urca
In ceata deasa sus pe munte.
Pe ici pe colo cate-un petic
Ruginiu de frunze moarte
Ai zice ca...fosnesc frenetic
Dar ele tac...doar zac inerte.
Si rau-i cremene sub gheata
Iar la cascada se inalta
In turturi lenesi, alungiti
Ce stau sa cada...atarnati.
E liniste si somn si vise
Cuprinse-n timp in vreme-nchise.
Codrul doarme prins in ceata
Se odihneste...fara viata.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu