Autor:LIVIA BATAIOSU
Tu omule de nicăieri,
Cum m-ai găsit pe mine?
Oglinda sufletului meu,
Când eu eram niciunde…
Mă uit la cerul înstelat,
La steaua ce-am ales,
Și mă întreb neîncetat,
De ea mi te-a trimis?
Și cerul stau și îl privesc,
Visez fără să dorm,
Tu mă privești adânc în ochi,
Mă ia un cald fior.
Privești apoi un pic mai jos,
La buzele fierbinți,
Cu un sărut suav, usor,
Tu gura îmi alinți.
Cu brațele tu mă cuprinzi,
Suntem doar noi și cerul,
O stea ești tu, o stea sunt eu,
Prin alte mii de stele.
Dar mă trezesc și iar întreb,
Cine ești tu? Cine sunt eu?
Noi doi suntem de nicaieri,
Și ne gasești oriunde.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu