Gânduri

Autor:Livia Bătăiosu

Gânduri ies din capete urlând,
Se izbesc de ziduri ricoșând.
Ne bombardează cu mult stres
Și apoi ajung în univers.

Gânduri și plăceri ascunse nimicim,
Suntem prizonierii lor și ne-ngrădim.
Curaj n-avem dar ne fălim,
Mințind…susținem că trăim.

Când gândul și dorința ne provoacă,
Fugim, ne ascundem și tânjim.
Dăm vina pe banala frică,
Mai bine stăm și suferim.

Fugind ca lașii ,apare gândul,
Dezgustului ce-ți invadează capul,
Dorința îți crestează trupul,
Dar spui *M-a părăsit norocul*.

Ipocrizia-i mama noastră,
A celor care stăm ascunși.
Pe cei ce au curaj învinuim,
E mai ușor să judeci și să minți.