Autor:LIVIA BATAIOSU
Ganduri ies din capete urland,
Se izbesc de ziduri ricosand.
Ne bombardeaza cu mult stress,
Si apoi ajung in univers.
Ganduri si placeri ascunse nimicim.
Suntem prizonierii lor si ne-ngradim.
Curaj n-avem dar ne falim,
Mintind…sustinem ca traim.
Cand gandul si dorinta ne provoaca,
Fugim, ne ascundem si tanjim.
Dam vina pe banala frica,
Mai bine stam si suferim.
Fugind ca lasii apare gandul,
Dezgustului ce-ti invadeaza capul.
Dorinta iti cresteaza trupul,
Dar spui *M-a parasit norocul*.
Ipocrizia-i mama noastra,
A celor care stam ascunsi.
Pe cei ce au curaj invinuim.
E mai usor sa judeci si sa minti.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu