Autor:Livia Bătăiosu
Ochii nu mint, ei nu te-ascund,
Oglinda sufletului sunt.
Și poți afla-n lucirea lor,
Trăirea ta ,trăirea lor.
Tu negreșit esti fericit,
Când strălucesc și-s plini de viață.
Un ochi înlăcrimat ți-arată,
Durerea care-n ei o poartă.
Și de-s umbriți fără lucire,
Sufletul tău este pierdut,
De îndoieli și de durere,
De deznădejdea din trecut.
Privirea crunta,înțepata,
O au tiranii, oameni rai.
Cu-n zâmbet fals, gura crispată,
Nu pot ascunde ce simt ei.
Invidia o afli-ntotdeauna,
În ochi pieziși lingușitori.
La mincinosi dulce-i privirea,
Ca mierea-n lașitatea lor.
Mai sunt si ochii împietriți,
De groază și de spaimă,
De sticlă e privirea lor,
Sunt nemișcați și plini de teamă.
Cei plini de har si dăruire,
Au ochii calzi, iubirea lor,
O vezi în ochi, a lor blândețe,
E peste tot pe chipul lor.
Sunt și priviri întrebătoare,
Ochi curioși, cercetători.
Vei mai afla ochi în visare,
Ce sunt pierduți în lumea lor
Nu poți ascunde nici mima,
Vreun sentiment interior,
Ei te vor spune, vor trăda.
De gura spune altceva.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu