Autor:LIVIA BATAIOSU
Fulgere brazdeaza cerul,
Vantul parca e turbat.
Pomii-i scutura de frunze,
Si ii culca la pamant.
Norii negrii se aseaza,
Noapte e-n amiaza zilei,
Iar copii plini de groaza,
Se ascund de-a lor furie.
Tunet greu strabate-n noapte
Anuntand furtuna.
Muste, pasari speriate,
Se ascund pe apucate.
Un potop plin de furie
Peste toti se lasa.
Ploaia curge in siroaie,
Bate-n tabla de pe casa.
Flori strivite, pomi cazuti,
Au ramas dupa furtuna.
Un cosmar intunecat,
Ne-a trimis mama natura.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu