Autor :Livia Bătăiosu
O ! Noapte ce în veșmânt m-acoperi,
Frâu liber dai, izvoare curgatoare
Ce îmi inundă trupul în adâncuri,
Cu visuri și gândiri îmbietoare.
Cuvinte…șoapte-n inimă pătrunse,
Trăiri ascunse-n salba luminoasă,
Pe aripile tale zburdă și aprinse,
Se pierd zburând prin haina-ntunecoasă.
Alină-mi sufletul ce rătăcește,
Printre stele și luceferi căutănd
Liniște…împlinirea ce-i lipsește.
Dăruiește-i! Că-l văd rătăcind.
O! Noapte…arată-mi calea către izbăvire,
Cu darul tău acoperă-mi privirea,
În mâna-ntinsă vreau sa țin trăirea,
Să-mi simt destinul,sa-mi ating menirea.
Și i du-mă către cele neguri,
Unde lumina mă așteaptă.
Ascunde-ma în zări și visuri,
Să pot păși spre lumea căutată.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu