Veneția

Autor: Livia Bătăiosu

Pe piatra veche seculară,
Un pas făcut, ești in trecut.
Istoria e pretutindeni care,
Miroase-a vechi, a dedemult.

Clădiri bătrâne, învechite,
Au rezistat în timp eroic.
Aduc frumosul din vechime.
Îl simți, îl vezi în întregime.

Oraș pe apă asemuit,
C-o navă-n mijloc de ocean,.
Cărări de apă ce strabat,
Orașu-n lung și-n lat.

Gondolele sunt pline toate,
Cu-ndrăgostiți ce și-au jurat,
Iubire în eternitate.
Esti casa lor, tu i-ai chemat.

O operă de artă ești,
Unde artiștii au lăsat,
O semnatură-n piatra veche,
Cu dragoste te-au ridicat.

Sunt piețe, domuri, catedrale,
I

Împletite-n vechi și nou.
Castele vechi unde prințese,
Odinioară locuiau.

Păreri de rău, melancolie,
Când pleci și-l lași în urma ta,
Dar ai ramas c-o amintire
Și speri sa-l mai revezi cândva.

*