Autor: LIVIA BATAIOSU
De-ti privesc ochii vad zenitul
Zarilor ce inca nu le-am cucerit,
Intunecate-s precum ti-e privirea
Ce tainic m-a atras, m-a inrobit
Cu-n dor nebun ce duce spre taramul
Viselor ce inca nu s-au implinit.
De-ti privesc palma vad pamantul
Unde pasu-mi inca n-a ajuns,
Deschizi o lume ce cu gandul
O vad si imi doresc nespus
Radacini sa prind in a ta gradina
Ori sa fiu o creanga pe a ta tulpina.
In suflet de-ti privesc adanc,
Comori mi se deschid in fata,
Un zambet cald, un spirit bland
Ce ma cuprinde, ma inalta
Si-mi pune lumea la picioare
Cu luna, stele si cu soare
Caci inima iti este pura, neatinsa,
Iar dragostea ca cerul, necuprinsa.
De te privesc pe tine imi vad fericirea
Caci fericita sunt sa-mi cunosc menirea,
In nemurire vom pasi alaturi
Dar, nu cu trup vom vesnici in veacuri
Ci prin iubire pura vom dainui etern
Incununati, inlantuiti de-al dragostei mister.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu