Autor: LIVIA BATAIOSU
Cuprins in mreje fara de scapare
Se zbate sufletul neputincios,
Din trup ar vrea sa iasa si sa zboare,
S-alerge liber catre tine vis frumos.
Da-mi mana, nemurire!
Ia-mi trupul si aseaza-l printre nori,
Acolo, unde-s asteptata cu iubire,
Noian de vise strecurate printre flori.
Alina-mi inima ce imi zvacneste
Si rataceste-n doruri cautand menirea,
Aprinde-mi sufletul cand se topeste
Mistuit in flacari, invocand iubirea.
Deschide-mi drumul, suflet!
Inlantuita sunt de vraja ta.
Opreste-ma din al meu umblet
Caci, harazita-ti sunt, deschide-ti inima.
Primeste-mi viata ca pe-un dar nepretuit,
Cuprinde-ma cu bratul dornic ce m-asteapta.
Opreste-ma, din drumul ratacit
Caci vis imi esti si suflet, minune-ntruchipata.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu