SPERANTA

Autor LIVIA BATAIOSU

In puful norilor tu ti-ai gasit lacas,
Iar degetele-ti trec prin praf de stele,
Cu luna-n palme-n lumi de vis,
Ne plimbi speranta catre ele.

In praf stralucitor ne-mbraci amarul
Si ne intorci din drumuri ratacite,
In culori calde ne arati cum vine viitorul
Chiar daca-i numai praf de stele adormite.

In maini calde cuprinzi inimi
Si le ridici din mlastini nesfarsite.
Prinde-mi sufletul cu ale tale maini
Si arata-mi drumuri nesperate.

Te vreau speranta mai mult ca oricand,
Vreau sa pot spera din nou ca inainte,
Vreau sa te am in fata surazand,
Sa-mi spui ca maine si eu pot surade.

Pe multi i-ai ridicat cu ale tale brate
Le-ai mangaiat tristeti nemarginite,
Vreau putin din tine, din praful de stele
Sa-mi acopar ochii si lacrima cu ele.