Autor : Livia Bătăiosu
Copaci în flăcări,
Strigă la cer.
-Ne ardeți de vii!!!
Padurile pier.
Frunza ne arde,
Tulpina ne cade.
Rădăcinile mor,
Pământul e gol.
Ne faceți cenușă,
Luată de vânt.
Rămâneți c-o ceață,
V-alegeți cu fum.
Copacii gem,
Căzuți la pământ.
De ce nu vrem,
Să înțelegem ce spun?
Frunzele plâng,
Durerea și-o spun.
Dar cine s-asculte?
Urechile-s surde.
Ochii sunt orbi,
De nesimțire.
Creierul doarme,
De multă prostie.
Omul se crede,
De neânvins.
Amarnic se-nșeală,
El va fi distrus.
De a lui ignoranță,
Ce-l va sufoca.
Îl va arde padurea,
Cu focul din ea.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu