sâmbătă, 31 mai 2008

Destinul

Autor: Livia Bătăiosu

Nu poți să-i râzi în nas,
El îți va râde-n față.
Crezi că viața o conduci?
E doar o aparență.

Când crezi că l-ai îngenuncheat
Și crezi că ești stăpân pe viață,
El te loveste ne-ntrerupt.
În mâna lui ești o paiață.

El te loveste mult și crud
Și te poartă-n drumuri rătăcite.
Glasul îi auzi spunând:
-Te pot distruge! Ești o nulitate!

Te târăște prin neguri și noroi.
Ești un nimic în a lui mână
Și te lovește cu nevoi,
Dureri, înghețuri și furtună.

N-ai să-ndrăznești să ridici ochii,
Atât de doborât vei fi.
Vei accepta locul și sorții,
Nici de dorit n-ai să mai vrei.

Când iară te vei ridica,
Tu, om nebun, tot vei uita.
Vei fi mândru, fără frică.
Dar, te va lovi. Noroiul te va înghiți.

Niciun comentariu: