Autor: LIVIA BATAIOSU
Paienjenis de lacrimi imi inunda ochii
Si sufletu-mi de vanturi pustiit,
Singuratate, de mine te apropii,
Te-aud batand ca un ceasornic istovit.
Tamplele ma dor zbatandu-se a jale,
Vuiet in urechi se-aude fluierand,
Pulsul repede ce-l simt in vene
Imi sufoaca inima, lovind.
Sub fruntea-mi rece ce sudori o trec
Lacrimi randuri, randuri usor se intrec.
Peste fata-mi pala mana mi-o petrec
Si mi-o simt inerta…plec.
Plec spre nicaieri…oriunde,
Spre alta incapere goala.
Singuratatea vine…ma cuprinde
In plasa-i neagra, intr-o lume oarba.
Tipatul se zbate in mine ca o fiara,
Ma sfasiem ma arde ar iesi afara
In urlet cu putere care sa darame
Zidul ce ma tine undeva in mine.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu