Autor : Livia Bătăiosu
Dă-mi sufletu-napoi, iubire,
Ia-mi văzul ochilor în locul lui,
Căci fără suflet n-am trăire,
Dă-mi sufletul, că-n mine nu-i.
Tu dragoste mi l-ai răpit
Și m-ai lăsat cu-n trup golit,
E găunos ca lemnul sec,
Dă-mi sufletul să pot să plec.
Tu vis frumos mi l-ai pierdut,
În zboruri line îngerești.
Poate e-n stele rătăcit,
Dă-mi sufletul de mă iubești.
Poate-i ascuns în picurii de ploaie,
Singur rătăcind prin nori.
Dă-mi sufletu-napoi, tu ploaie..
Și ia-mi auzu-n locul lui.
Dă-mi sufletul, tu suflet care,
L-ai cucerit și l-ai iubit.
Da-i drumul înapoi să zboare,
Să fie liber, fericit.
S-alerge singur ca la început,
În vise și pe cerul plin de nori.
Să zboare către stele aprinse,
Dă-i drumu-n picurii de ploi.
Mi-ai luat sufletul și m-ai ucis,
Căci fara el ,eu, nu am vis.
Dă-mi sufletul și-l voi darui,
Celor care-l vor iubi și prețui.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu