Se afișează postările cu eticheta SPERANTA. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta SPERANTA. Afișați toate postările

sâmbătă, 21 ianuarie 2012

Surâs..

autor:Livia Bătăiosu

Poate ne vom întâlni,
În surâsul unui cuvânt
Sau în lacrima unei tăceri
Ori poate dincolo de zori,
În colțurile orizontului de ieri.


Atunci te voi simți în palmele amândouă,
Ca pe răceala unui fulg de nea,
Nu strânge pumnul, nu-l preface-n rouă,
In colț de ochi, nu-l așeza.

Poate ne vom întâlni,
La capătul unui dor,
În surâsul unei tăceri
Sau poate,
În lacrima unui cuvânt..

vineri, 30 mai 2008

Speranța

Autor:Livia Bătăiosu

În puful norilor tu ți-ai găsit lăcaș,
Iar degetele-ți trec prin praf de stele,
Cu luna-n palme-n lumi de vis,
Ne plimbi speranță către ele.

În praf strălucitor ne-mbraci amarul
Și ne întorci din drumuri rătăcite,
În culori calde ne arăți cum vine viitorul,
Chiar dacă-i numai praf de stele adormite.

În mâini calde cuprinzi inimi
Și le ridici din mlaștini nesfârșite.
Prinde-mi sufletul cu ale tale mâini
Și arată-mi drumuri nesperate.

Te vreau speranță mai mult ca oricând,
Vreau să pot spera din nou ca înainte,
Vreau sa te am în față surâzând,
Să-mi spui că mâine și eu pot surâde.

Pe mulți i-ai ridicat cu ale tale brațe,
Le-ai mângâiat tristeți nemărginite,
Vreau puțin din tine, din praful de stele,
Să-mi acopăr ochii și lacrima cu ele.

joi, 29 mai 2008

Cineva,cumva,cândva….

Autor : Livia Bătăiosu

Cărări de lacrimi și suspine,
Am lăsat în urma mea,
Din greșeală o da de mine
Cineva, cumva, cândva…

Am tot sperat că stralucirea
Chinului, un suflet va atrage,
Ca puritatea lor, durerea
O va simți și-o va-nțelege
Cineva, cumva, cândva…

Din când în când mă uit în urmă
Poate-oi zări pe cărăruie,
Un suflet ori măcar o umbră…

Azi…văd…
Pe urma lacrimilor mele,
Un suflet, m-a găsit în ele,
O inimă, un gând frumos
Ce mi le șterge lin, duios,
Zâmbind alungă al meu suspin,
Cineva, cumva, acum…

miercuri, 28 mai 2008

Când ochii-mi umezi…

Autor : Livia Bătăiosu

Când ochi-mi umezi îmi vor râde,
În străluciri de diamant,
Când lacrima îmi va surâde
Și se va pierde în neant,
Atunci imi voi găsi lumina
Și fericirea pe pământ.

Când cerul il voi ține-n mână,
Înconjurată de luceferi,
Când voi dansa pe trup de lună
Plutind ferice fără temeri,
Voi spune c-am gasit iubirea
Și totodată fericirea.

Când mâna mea îți va simți căldura
Ce-mi dăruiește gingășia florii de cireș,
Când strălucirea stelelor și luna
Se vor scălda în ochi-mi umezi, plânși,
Abia atunci îmi voi trezi la viață
Speranța anilor în lacrimi stinși.