Autor : Livia Bătăiosu
Arde focul în cămin,
Miroase a pin și a pădure.
Lumini și umbre din el vin,
Cu miresme dulci de munte.
Lemnul umed sfârâind,
Se aude-n trosnituri.
Lumina caldă ,unduind,
Îți pătrunde-n gânduri.
O lumânare arde într-un colț,
Pe o masă de salcâm.
Lumina ei jucând voios,
Pe sticla de la geam.
O blana tolanită pe podea,
În față la cămin.
Te cheama dulce înspre ea,
Să te lungești puțin.
E atât de bine și de cald,
Frumos mai este totul.
Aș vrea pe tine să te am,
Acum. Aici cu focul.
Și să privim scânteia jucăusă,
Să ne aprindă ochii în văpăi.
Vom trage apoi zăvorul de la ușă,
Vom fi doar doi, cu focul între noi.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu