Țepoșii

Autor : Livia Bătăiosu

Un arici cam îngâmfat,
Pus pe șotii și distrat,
A ieșit de dimineață,
La plimbare prin verdeață
Și pe cine întâlnea,
El de zor tot înțepa.

Cum mergea nepăsător,
Întâlni o aricioaică.
Dar, în loc să-i dea binețe
Șugubățul o înțeapă.
Aricioaica e isteață
Și-l înhață.

Ace are hoțomana
Și-i întoarce vorba într-una.
Își găsi ariciul nașul.
Uite așa de dimineță,
Aricioaica îi aruncă,
Vorbe-n față.

O privește, o măsoară
Și își spuse într-o doară:
Oare-i acră și urâtă
Ori ceva vrea să ascundă?
Își dădu ariciul seama,
Că-i de treaba doamna.

A simțit ariciu-ndată
Că sub blana ei de ace,
Ea încearcă să se ascundă.
De-nțepat el s-a lăsat,
Vorba-n miere și-a schimbat,
Și-o salută.

Ea-l privește încurcată.
Să-i răspundă...sau să tacă?
Și îi spuse așa în treacăt:
-Ai noroc că-s educată.
Îi răspunde cu franchețe,
La binețe.