Aș vrea să pot din mâini da fericire
Și celor dragi și celor mulți,
Aș vrea să dau câte puțin din mine,
Să mă împart în mii și mii de părti.
În picături daca-ș putea să mă prefac,
În apă vie și apoi să mă împart,
Celor însetați fără nădejde.
Cu sete să ma bea. Cu sete…
Aș vrea să pot întinde mâna
Către norii ce mă strigă,
Norul să-l ating și Luna...
Aș vrea să pot să fiu lumină.
În raze multe mi-aș întinde trupul
Și aș cuprinde inima ce plânge,
Aș vrea să pot să fiu și pentru mine,
Puțin din raza care nu se stinge.
Cuvânt aș vrea să fiu să pot striga
Și în ecou să-mbrac pământul,
Așa poate-aș putea spune ceva
Și aș scăpa de greutatea ce-o aduce gândul.
Aș vrea să pot să fiu putere
Și să dărâm acele ziduri,
Ce ne-ngrădesc fără scăpare,
Așa cum mă închid aceste rânduri.
*
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu