Autor : Livia Bătăiosu
Sub pătura de stele îmi încălzesc iubirea,
Scăldată de-ale mării valuri,
Purtată-n lung și-n lat de adierea,
Printre sânziene ce înfloresc pe dealuri.
Prin codrii cei bătrâni se împrospătează,
Legănându-se ușor pe ramuri verzi de brad,
Sclipiri de viață în ochii ei veghează,
Al nostru suflet plin de dor și drag.
Zburdă jucăușă printre fulgi de nea,
Îngeri desenând, coroană de omăt,
Plesnind de tinerețe, cu voiciunea sa
Ne-nviorează, hrănindu-ne încet.
Pe florile de mai își odihnește trupul,
Lăsându-ne pe noi cu timpul,
Timpul ce ne leagă cu mreje nevăzute,
Clipe de iubire, miresme petrecute.
Valuri după valuri, pe marea lină a iubirii,
Suflete-n derivă ce au renăscut,
Din lacrima crudă, vitregia vieții,
Ne-a unuit pe veci doar cu un sărut.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu