Autor: LIVIA BATAIOSU
Din nou pravale toamna peste noi
Cu melancolie si tristete-n ploi,
Fete adormite se plimba agale
Palide si stinse se feresc de ploaie.
Ochii lenesi abia se ridica
Cautand o raza, una cat de mica
Sa strapunga norii si sa lumineze
Cerul fumuriu sa-l insenineze.
Zile mohorate una dupa alta
Abia se tarasc lenevind in apa,
Timpul parca doarme se scurge incet,
Totu-n jur se misca intr-un ritm prea lent.
Somnolenta-i si pe frunzele ramase
Ce se misca-n vant fara sa le pese
De picurii reci ce vor sa le trezeasca,
Nu ii baga-n seama se intind si casca.
Florile adormite si-au inchis petala
Si-au trimis la somn pana si aroma.
Somnul a cuprins intraga natura,
Totul e atins de-o dulce toropeala.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu