Autor: Livia Bătăiosu
Vorbeam cândva cu cineva,
Că…un lux e fericirea.
Adevărat e ce spunea,
La fel e si iubirea.
Pe amândouă ai noroc,
În viață de le întâlnești.
De fapt, le cauți peste tot,
Le cauți cât trăiești.
Bani grei ai da ca să le ai,
Dar ce păcat , nu poți cu ei
Să cumperi nici măcar un gram.
Căci e un lux, un lucru rar.
Nu poți să cumperi simțăminte,
Nici dacă părti din tine ai vinde.
Fericirea de te prinde,
Ține-o strânsă lânga tine.
Ca și dragostea curată,
O-ntâlnești, apoi îți scapă.
Abia dupa ce-a plecat,
Îți dai seama ce-ai pierdut.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu