Poveri

Autor:Livia Bătăiosu

Poveri avem pe umeri amândoi
Și un trecut ce ne apasă.
Am pune puntea între noi
Dar, amintirea nu ne lasă.

Și mergem pe al vieții drum,
Probabil singuri dar, în doi.
Aș vrea mai mult dar nu am cum,
Poverile sunt grele pentru noi.

El își dorește, eu visez
La multe lucruri și la bine.
Povara eu aș vrea să-i ușurez,
Cum el ar vrea la mine.

Dar sacii-s grei ne țin pe loc
Și multe alte ne despart.
Suntem aproape dar nu pot,
În nici un fel să îl ajut.
Și el ar vrea dar îl apasă
Povara moștenită-n timp.
Aș vrea să fiu mai înțeleaptă,
Să pot, să vreau sa îl ajut.


Degeaba ne dorim, dacă destinul
În drum ne-a presărat doar piedici
Și ne-a îngreunat peste măsura sacii.
Vom merge doi dar, câte unul.