Autor:Livia Bătăiosu
Când lumina dimineața,
Scaldă cu blândețe fața.
Roua îți atinge mâna,
Te-nfiori și simți natura.
Când o mamă își alintă
Un copil ce stă să plângă
Și-i alungă de pe față
Scâncetul cu a ei blândețe.
Când prin parc te plimbi de mână,
Cu a inimii stăpână
Și te lași îmbrățișat,
De cine îi-e drag.
Când pe cer apare luna,
Stelele le contemplezi,
Gânduri multe vin într-una,
Fericit stai și visezi.
Când un vis se-ndeplinește,
Când un om te îndrăgește,
Când ajuți fără să ceri,
Când primești și apoi oferi,
Când ți-e dor și când iubești.
Fericit ești că trăiești.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu