Autor : LIVIA BATAIOSU
Razi…cu nepasare de gingasia florii,
Nicicand nu-i vei putea simti puterea,
O floare poate narui blestemul lumii
Dar, tu, nu poti pricepe, osanda-ti e nestirea.
Razi…de lacrima rostogolita fara vina,
Ce-o storci, o smulgi cu ranjete hidoase
Dar, n-ai sa intelegi c-o lacrima poate ucide
Prin fara vina ei, vei arde-n chinuri dureroase.
Razi…de dulcea vorba ce te-nfrunta,
Te-ngenuncheaza-n propria-ti nesabuinta,
Te lupta demon, fiara a uraciunii
Si-ai sa cunosti cuvantul in blestemul gurii.
Razi…de suflet nepatat ce-n suferinta
Il adancesti dar nu-l poti birui
Caci, mantuire-si va lua din umilinta,
Din rasul tau el va renaste si va dainui.
Plangi…de rasul tau fiinta fara lege,
Caieste-te, incearca sa cunosti al lumii rost,
Trezeste-ti sufletul si-ndruma-l spre a merge
Catre lumina, invata-l a trai frumos.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu