POIENITA

Autor:LIVIA BATAIOSU

Sus pe munte la jumate,
Unde se raresc alunii,
Atarnata pe o panta,
Poienita sta culcata,
Parca e batuta-n cuie.

Inspre-n jos sunt veverite,
Prin mesteceni si aluni.
Putintel mai sus sunt brazii,
Ursul umbla printre ei.

In poiana iarba-i grasa,
Fragii stau cu burta-n sus,
Copti acum si pistruiati,
Atrag ursii cei flamanzi.

Galbenelele prin iarba,
Valsuri fac si se dezmiarda.
Murele date-n rascopt,
Te atrag cu al lor miros.

Pasarele de tot felul,
Se aud cum ciripesc.
Deodata isi iau zborul.
Vulturi mari sus se rotesc.

Un brotac verde la soare
Lenes doarme nici ca-i pasa,
C-o furnica se strecoara,
Pe a lui piele alunecoasa.

O soparla in viteza,
Sperie un fluture,
Ce abia se asezase,
Pe un pui de brusture.

Intr-o margine-i paraul,
Susura curgand la vale.
El atrage o libelula,
Obosita de plimbare.

Poienita-I gazda buna,
Pentru mii de suflete.
Sta acolo atarnata,
Si te-asteapta!