Autor : Livia Bătăiosu
Voi fi aici în ale vremii brațe,
Cum m-ai lăsat,fără cuvinte și speranță.
Voi fi ca stânca rece, neclintită,
Scăldată-n razele de soare dar, neîncalzită.
Voi fi o umbră nepătrunsă de lumină.
Voi fi aici, așteptându-te pe tine.
Rămasă-n timpul care trece în surdină,
Fără a dori ceva de care să se țină.
Voi fi o ancoră pe fundul de ocean,
Uitată în adâncuri printre tufe de corali,
Delfinii-mi vor aduce lumina din înalt,
Voi fi aici, așteptându-te cu drag.
Voi fi un far la malul mării,
Voi fi aici să-ți luminez cărarea,
Când din hațișuri nu mai ai puterea,
Să găsești drumul. Eu voi fi lumina.
Voi fi aici întotdeauna pentru tine,
Pierdută-n timp și spațiu fără nimeni.
Indiferent de vremea care vine,
Voi fi aici, așteptându-te pe tine.
Un comentariu:
Sarutmana, sunt un admirator al poemelor d-voastra, citesc cu placere si emotie tot ce scrieti,
Voi fi o ancora pe fundul de ocean,
Uitata in adancuri printre tufe de corali.
Delfinii-mi vor aduce lumina din inalt,
Voi fi aici, asteptandu-te cu drag....
Minunat...
Trimiteți un comentariu