Umbra

Autor: Livia Bătăiosu

În al nopții întuneric,
O umbra încet se furișează.
Alunecă ușor pe ziduri.
Tot în jurul ei vibrează.

Își ascunde dupa colțuri,

Silueta veștejită,
Se strecoară-n neguri,
Să fie nevăzută.

Privirea-i cenusie,
Alunecă spre locul,
Unde ochii fetei,
Contemplează cerul.

Umbra-ncet șoptește….
Ea își roagă sorții
Să-l vadă iubirea,
În negura nopții.

O iubește-n taină
De prea multă vreme
Și ar vrea să-i spună,
Dar de ea se teme.

Stând în trista ei gândire,
Simte o mănă ce-o cuprine.
Este umbra din fereastră,
Ce-o privește drăgăstoasă.