Autor:Livia Bătăiosu
Călătoresc prin vremi pe a timpului cărare,
Strivesc secunde-n mâini, minute sub picioare.
Așa apropii ziua în care fericită,
Mă voi înălța, voi renaște din cenușă.
Voi apune-n ani călătorind prin vreme,
Cum soarele în măreția lui apune,
Ca să răsară mai luminos și mai puternic,
Iar mâine, voi străluci ieșind din întuneric.
Sub a mea privire rece îngheț anii,
Ce-mi trec prin fața ochilor, scrâșnind.
De tine măreție pas cu pas m-apropii,
Umbrit e timpul ce se duce alergând.
Un pas a mai rămas sau poate doi,
Puțin din vreme, puțin din clipa de apoi,
Ce cu putere am s-o prind, s-o țin pe loc,
Să fie doar a mea, minune și noroc.
Călătoresc sperând la vremi surâzatoare,
Ce-mi vor aduce ani și clipe înapoi,
Secunde și minute voi trăi, tulburătoare,
Cum mi-am dorit dintotdeauna, doar în doi.
Coroana timpului o voi purta cu măreție
În cinste voi trăi minute, ani și zile.
Călătorind prin vremi gândind că mâine
O clipă doar din veșnicie va fi pentru mine
Și aceeași clipă….pentru tine.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu