Autor: Livia Bătăiosu
Atinge steaua căzătoare,
Ce se pogoară pe păânt,
Cuprinde-o bine cu privirea,
Că ea se-ndreaptă spre sfârșit.
Atinge picurul de ploaie,
Ce se prelinge pe-al tău chip.
Atinge lacrima ce curge,
Spre buzele care se-nchid.
Și roua dimineții de pe flori,
Atinge-i trupul cu răcori.
Atinge floarea cea gingașă,
Ce-ți mângâie privirea-n zori.
Atinge vantul ce te răcorește,
Cu adieri în seri târzii.
Atinge marea și oceanul,
Să simți adâncurile lor
Și apoi, nisipul ce-n finețe,
Te alintă-n calde desfătări.
Atinge zâmbetul plăcut,
Ce l-ai adus pe triste guri
Și sufletul năpăstuit,
Atinge-l cu blândețe în vorbiri.
Atinge muzica și simte-i,
Melodia ce îți dă fiori.
Cu sufletul atinge poezia,
Care te poartă-n lumi și cer.
Atinge raza de lumină,
Primeste-o în inima ta.
Atinge tinerețea și voiciunea sa,
Cu trupu-mbătrânit,
Și lasă frumusețea ,
Să te atingă în adânc.
Lasă-te-n atingerea iubirii,
Primește-o , nu o alunga
Și lasă fericirea să te atingă,
Când va veni n-o îndepărta.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu