Autor :Livia Bătăiosu
În negura nopții și-n mijlocul zilei,
Aștept un semn, un semn ce nu vine.
În amurg și dimineața devreme,
Aștept un semn, aștept în tăcere.
Tăcerea mea e semnul durerii,
Durere care m-a doborât.
M-am aruncat în gura tăcerii,
Aștept un semn spre cer să m-avânt.
Aștept un semn, un semn de la tine,
Oricine și orice, ai fi pentru mine..
Alungă durerea și rupe tăcerea,
Dă-mi aripi să zbor, să simt fericirea.
Lumina zilei e întunecata.
Noaptea e noapte și mai adâncă.
Dimineața e rece și mohorâtă.
Amurgul în vise negre m-aruncă.
Lacrima-i semnul tristeții din mine,
Aștept un semn care, poate maine,
Va veni odată cu răsăritul.
Va fi începutul sau poate sfârșitul.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu