Zori de iarnă

Autor: Livia Bătăiosu

O căsuță rătăcită,
Printre munți ce se ridică,
Din troiene de zăpadă,
Ei țin cerul să nu cadă
Peste casa mică, albă.

O lumină jucăușă,
Se strecoara pe fereastră,
Roșiatică zâmbește
Râului ce odihnește,
Sub crusta de gheață.

Soarele la răsărit,
Doar o rază a ițit,
Ce se joaca în steluțe
Pe omăt și pe hăinuțe…
El răsare-ncet, timid,
Poposind în nori mai mult.

Pomii-n cremene-s făcuți,
S-ar juca da-s dezbrăcați.
Cum sa plece pe cărare
Când omătu-i mult prea mare?

Doar, pivesc cu mare jind
La lumina pâlpâind,
Ce se joacă-n luminițe
Pe corola iernii prinse.