Autor: Livia Bătăiosu
Aștept cu nerăbdare glasul să-ți aud
Și-n tremur să-ți cuprind în palme obrăjorii,
S-aștern încetișor pe buze un sărut
Și-o mangâiere tandră la lăsarea serii.
Cu brațul să-ți cuprind a inimii suflare,
Ce-n trupu-ți bate în puternice zvâcniri,
Flămânda-mi gură cu ardoare,
Să mi-o dezmierzi cu desfătări.
Lumina să ți-o sorb cu sete, apă vie,
Cu sufletul să-mi simți iubirea,
Să simți că viața-mi aparține ție,
În ochi privește adânc trăirea.
Aștept cu nerăbdare, pătrunde-n lumea mea
Și vei cunoaște adevăr, nesfârșite doruri,
Cuprins vei fi comoara mea,
De brațu-mi ce te-așteptă-n tremur.
Primește-mi dragostea ca pe un dar,
Căci dar mi-ai fost și alinare
Și vei găsi dulce izvor,
Ce curge lin, spre tine, mângâiere.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu