Autor: L Bataiosu
Mai stai sa mai strivim o clipa
Cu trupurile noastre incordate,
Sa o strivim pana ce pica,
In lacrimi si franturi, necontrolate.
In palme umede sa strangem timpul,
In palme ce se-mpreuneaza tresarind,
Sa strivim clipa, grea ca plumbul,
Ce-n inima de atata vreme il simtitm.
O clipa sa strivim in gene coplesite,
De lacrimi, dor si rugaminti,
O clipa care roade ca un cari in lemne putrezite,
Mai stai, opreste timpul in clipele fierbinti.
2 comentarii:
Buna, Livia!
Inca de la inceput as vrea, cu permisiunea ta, sa iti spun ca sunt alaturi de tine, incercand sa-ti inteleg suferinta prin care treci. De ceva vreme iti urmaresc scrierile, imi place poezia ta, scrii cu sufletul si ai mult talent. Am citit cam tot ce ai scris, e multa simtire in poeziile tale, dar cel mai mult mi-a placut "Ascult tacerea" care este, dupa parerea mea, o poezie de exceptie, insa spun asta doar ca o profana ce sunt. O sa te citesc in continuare si iti doresc sa-ti gasesti cumva, atat cat poti, linistea.
Cu multa stima, Calina S.
Multumesc, Calina....linistea exista dincolo de mine...sper intr-o zi sa ajung la ea...
Trimiteți un comentariu