autor: L.Bataiosu
E iarasi toamna si iar striga,
Zilele cu friguri plumburii,
Noptile cu bruma pica
Peste campuri stravezii.
Si-ncremenesc vietuitoare,
Sub coapsa ploii mohorate,
Zvacnind haotic aripioare,
Sub frunze coapte, amortite.
E iarasi toamna peste cer
Si iar va ninge fara graba,
Sub talpi carunte care cern,
Melancolia fara vlaga.
Apasator e duhul toamnei,
Sfasietoare-i linistea ce-o tese,
Din ceturi dese, ale doamnei
Matasuri din paduri culese.
E iarasi toamna inspre iarna
Si-ncremenesc vietuitoare,
S-a stins si cerul de arama,
In bruma care acum infloare.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu