autor.Livia Bătăiosu
Unde doar visele mă duceau
Și am simțit chemarea pământului.
În tălpi mi-au crescut rădăcini
Și mă hrăneam cu pâinea
Sânzienelor...
Amintiri și duhuri
Mi-au încrâncenat trupul,
Tremuram, eram pătrunsă
Până în măduva oaselor de trecut.
N-am simțit sângele,
Poate că venele mi s-au modificat
Și au schimbat cursul
Sângelui subțiat de lacrimile înghițite în vremea
Durerilor...
Eram acolo unde dealurile
Au adunat ecourile într-un singur glas,
Eram printre ele, sânzienele care
Mi-au legănat copilăria...
Trecute ca și mine prin vise, prin vremuri,
Mă așteptau înfiorate șoptindu-mi:
-Astâmpără-ți setea și foamea și lasă trecutul
Amintirilor...
Nu mi-am simțit sângele dar am regăsit
O parte rătăcita din mine
Lăsată cândva în grija
Sânzienelor...
7 comentarii:
Citind aceste viersuri,lacrimile imi curg in valuri,nu ride,sunt in al noulea cer,DE CE? ca am reusit sa fac ceva pentru tine,care va ramine ptr ETERNITATE
Iti multumesc din inima ptr sinceritate
D-zeu sa-ti lumineze calea
si eu iti multumesc..va multumesc pentru ospitalitate...
Am citit de cel puţin zece ori, aceste versuri, în încercarea de a descoperii sursa generatoare de lacrimi în valuri şi...., trebuie să mă declar învins...
Cu toate acestea, lipsit de lacrimi, cu faţa uscată, dar împăcată, doar cu gândul răscolit, trebuie să recunosc că tot ce e semnat de tine, Livia, în ultimul an, doare-n destinatar la fel de mult ca în expeditor, iar plânsul cel adevarat, nu poate fi decât al sufletului, ce călătoseşte răzleţ, închis în libertatea lui...., cu-n puf.
... cum sanzaienele mi-au mangaiat copilaria asa puful de papadie mi-a a1inat adolescenta ducandu-mi speranta pana la maturitate...multi se regasesc...putini....ma regasesc...
Livia...are cativa prieteni..sanzaienele ,vantul,puful de papadie,o stea...si...Luna....
...poate d-l T va binevoi sa ne spuna ce i-a provocat acele lacrimi...
Sânt un privilegiat, al acestor versuri-trări, sau doar o mană de sânziene crescute în inima ta, puiuța mea. Emoțiile ne sunt ca puful ce se naște ca să moară-n vânt, purtat spre neștiute locuri. Clipe, speranțe, vise, împliniri, întruchipate-n universul nostru.
..pufu1 traieste vesnic..menirea lui este sa duca sperantele tuturor spre indeplinire...
Clipe, speranțe, vise, împliniri, întruchipate-n universul nostru....necuprins...cuprins de noi...
:)
destul cu comentariile la persoana mea....le-am sterd pe toate si pe viitor tot ce tine de viata mea privata nu voi mai da accept...o zi splendida
Trimiteți un comentariu