autor.Livia B.
Am pasit pe locul
Unde doar visele ma duceau
Si am simtit chemarea pamantului.
In talpi mi-au crescut radacini
Si ma hraneam cu painea
Sanzaienelor...
Amintiri si duhuri
Mi-au incrancenat trupul
Tremuram, eram patrunsa
Pana in maduva oaselor de trecut.
N-am simtit sangele,
Poate ca venele mi s-au modificat
Si au schimbat cursul
Sangelui subtiat de lacrimile inghitite in vremea
Durerilor...
Eram acolo unde dealurile
Au adunat ecourile intr-un singur glas,
Eram printre ele, sanzaienele care
Mi-au leganat copilaria...
Trecute ca si mine prin vise, prin vremuri,
Ma asteptau infiorate soptindu-mi
-Astampara-ti setea si foamea si lasa trecutul
Amintirilor...
Nu mi-am simtit sangele dar am regasit
O parte ratacita din mine
Lasata candva in grija
Sanzaienelor...
7 comentarii:
Citind aceste viersuri,lacrimile imi curg in valuri,nu ride,sunt in al noulea cer,DE CE? ca am reusit sa fac ceva pentru tine,care va ramine ptr ETERNITATE
Iti multumesc din inima ptr sinceritate
D-zeu sa-ti lumineze calea
si eu iti multumesc..va multumesc pentru ospitalitate...
Am citit de cel puţin zece ori, aceste versuri, în încercarea de a descoperii sursa generatoare de lacrimi în valuri şi...., trebuie să mă declar învins...
Cu toate acestea, lipsit de lacrimi, cu faţa uscată, dar împăcată, doar cu gândul răscolit, trebuie să recunosc că tot ce e semnat de tine, Livia, în ultimul an, doare-n destinatar la fel de mult ca în expeditor, iar plânsul cel adevarat, nu poate fi decât al sufletului, ce călătoseşte răzleţ, închis în libertatea lui...., cu-n puf.
... cum sanzaienele mi-au mangaiat copilaria asa puful de papadie mi-a a1inat adolescenta ducandu-mi speranta pana la maturitate...multi se regasesc...putini....ma regasesc...
Livia...are cativa prieteni..sanzaienele ,vantul,puful de papadie,o stea...si...Luna....
...poate d-l T va binevoi sa ne spuna ce i-a provocat acele lacrimi...
Sânt un privilegiat, al acestor versuri-trări, sau doar o mană de sânziene crescute în inima ta, puiuța mea. Emoțiile ne sunt ca puful ce se naște ca să moară-n vânt, purtat spre neștiute locuri. Clipe, speranțe, vise, împliniri, întruchipate-n universul nostru.
..pufu1 traieste vesnic..menirea lui este sa duca sperantele tuturor spre indeplinire...
Clipe, speranțe, vise, împliniri, întruchipate-n universul nostru....necuprins...cuprins de noi...
:)
destul cu comentariile la persoana mea....le-am sterd pe toate si pe viitor tot ce tine de viata mea privata nu voi mai da accept...o zi splendida
Trimiteți un comentariu