Autor: L.Bataiosu
Ploua-ncet si somnoros,
Peste campul inca verde
Care zace-n frig apos,
Mustacind in zari se pierde,
Amortite, zapacite
Mustele lovesc in geam,
Precum frunzele zdrelite
Care luneca din ram.
Vantul face piruete,
Adunand puf si scaieti,
Facand salbe si barete,
Norilor de vata, stersi...
Stropii deseneaza-n praf,
Buburuze-n picatele,
Alergate de-un gandac
Somnoros...la fel ca ele.
Gandurile curg incet
Inotand catre niciunde,
Amortita sta in piept,
Inima in ritmuri surde.
Ploua-nce si amortit,
Cu stropi reci ce s-au trezit,
Ca sa-mbrace-n moleseala
Somnul, care sta s-adoarma.
Viata vazuta printre lacrimi, zambete, speranta, vis si frumusetea naturii...incercari reusite sau nereusite de a da viata trairilor prin aceste cuvinte pline de suflet caci pana la urma sufletul e tot ce ne ramane.
duminică, 26 septembrie 2010
duminică, 5 septembrie 2010
Plamada
autor: L.Bataiosu
Te-am plamadit din vis si neguri,
Sub al meu crestet perna te-am facut,
Sa-mi sorbi in noapte rauri-picuri,
Ce curg din ochi-mi care te-au dorit.
Si-adorm , asa, visand la tine,
Plamada a gandului, naluca,
Spunandu-mi ca ti-e dor si ca ti-e bine.
Tresar , cand, noaptea e pe duca...
Si te framant cu mana-nfometata,
Cu mangaieri pierdute in suspine,
Gandind la forma de-altadata,
Intregului ce astazi zace-n mine.
Te-am plamadit in trupul meu,
Luand bucati din suflet si din tine.
Naluca, azi, ca tine sunt si eu,
Sunt o plamada a-ntregului de maine.
Te-am plamadit din vis si neguri,
Sub al meu crestet perna te-am facut,
Sa-mi sorbi in noapte rauri-picuri,
Ce curg din ochi-mi care te-au dorit.
Si-adorm , asa, visand la tine,
Plamada a gandului, naluca,
Spunandu-mi ca ti-e dor si ca ti-e bine.
Tresar , cand, noaptea e pe duca...
Si te framant cu mana-nfometata,
Cu mangaieri pierdute in suspine,
Gandind la forma de-altadata,
Intregului ce astazi zace-n mine.
Te-am plamadit in trupul meu,
Luand bucati din suflet si din tine.
Naluca, azi, ca tine sunt si eu,
Sunt o plamada a-ntregului de maine.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)