autor:Livia Bătăiosu
Pășeam spre vis pe brațe-nfometate,
Cu tâmpla-mi îmbracată în săruturi moi,
Apoi pe gură șoapte alintate,
Ce coborau pe gât tot mai greoi.
Pe sâni se desfăta o mână,
Ce plămădea plăcere apăsătoare,
Lăsând să cadă-n ropot de furtună,
Săruturi albe pe inimi zvâcnitoare.
În pântec fluturi dau din aripioare
Și-ncremeneau când roiuri de sărut,
Întâmpinau fiorii mâinii vorbitoare
Ce colorau emoții pe trupu-mi încordat.
Pășeam spre vis în brațe obosite
Care-au sculptat atingeri fermecate.
În noapte m-am lăsat ispitei,
Unui sărut pictat pe gene și pe pleoape.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu