Autor: Livia Bătăiosu
Pe sub geana dimineții,
Se strecoară un sărut,
In căderea lui ghidușul,
Atingându-mi al meu trup.
Se foiește-n sus și-n jos,
Căutând cu frenezie,
Adormita-mi gură care,
Doar visează c-o să vie.
Pe sub geana dimineții,
Se strecoară un sărut,
Să-mi alunge visu-n care,
Genele mi-au lăcrimat
Și-n cădere jucăușul,
Sufletul mi-a sărutat.
Viata vazuta printre lacrimi, zambete, speranta, vis si frumusetea naturii...incercari reusite sau nereusite de a da viata trairilor prin aceste cuvinte pline de suflet caci pana la urma sufletul e tot ce ne ramane.
luni, 28 septembrie 2009
luni, 7 septembrie 2009
Stropi de dor
Autor:Livia Bătăiosu
Plouă în sufletul meu,
Dorul tău mă lovește,
Mă strigă,
Mă târăște spre abisul
În care, tu, ești pierdut,
Biciuit cu sete
De ploaia din inima mea.
Picură din ochii mei,
O ploaie fierbinte,
Iubirea ta...
Oprindu-se pe buzele tale
Ce-mi mângâie,
Iubirea mea...
Stropi...
De apă, de speranța, de iubire,
Contopiți în ochii mei,
În inima ta, în sufletul meu.
Plouă...cu stropi de dor.
Plouă în sufletul meu,
Dorul tău mă lovește,
Mă strigă,
Mă târăște spre abisul
În care, tu, ești pierdut,
Biciuit cu sete
De ploaia din inima mea.
Picură din ochii mei,
O ploaie fierbinte,
Iubirea ta...
Oprindu-se pe buzele tale
Ce-mi mângâie,
Iubirea mea...
Stropi...
De apă, de speranța, de iubire,
Contopiți în ochii mei,
În inima ta, în sufletul meu.
Plouă...cu stropi de dor.
sâmbătă, 5 septembrie 2009
Ca să ajung la tine...
autor:Livia Bătăiosu
Până mi-au sângerat mâinile,
Am sfredelit pământul
Cu lacrimile mele,
Până mi-au secat ochii,
Am întors marea pe dos,
Până luna și soarele
S-au înecat în ea,
Ca să ajung la tine...
Am stins vulcanii,
Cu tălpile goale
Și-am sorbit cenușa
Cu buzele-mi arse de sete,
Am oprit fulgerul,
Cu zvâcnirea inimii mele,
Cu sufletul am stins furtunile rele,
Ca să ajung la tine...
Acum am ajuns...
Stăm față in față, inerți,
Opriți de un gând,
Ce nu va fi învins
Decât de un surâs,
Surâsul primăverii din noi...
Am sfredelit pământul
Cu lacrimile mele,
Până mi-au secat ochii,
Am întors marea pe dos,
Până luna și soarele
S-au înecat în ea,
Ca să ajung la tine...
Am stins vulcanii,
Cu tălpile goale
Și-am sorbit cenușa
Cu buzele-mi arse de sete,
Am oprit fulgerul,
Cu zvâcnirea inimii mele,
Cu sufletul am stins furtunile rele,
Ca să ajung la tine...
Acum am ajuns...
Stăm față in față, inerți,
Opriți de un gând,
Ce nu va fi învins
Decât de un surâs,
Surâsul primăverii din noi...
Abonați-vă la:
Comentarii (Atom)