Autor: Livia Bătăiosu
În memoria fiicei mele,
Ana-Cristina
În fiecare an, în fiecare iarnă,
Un înger se coboară la casuța lui,
Răsare ca o flore-n primăvară,
Un suflet care-a fost și-acuma nu-i.
Un crin amestecat cu fulgii de zăpadă,
Dansând al vieții bun rămas,
O flore-n amintirea dimineții,
Un zâmbet pur zărit azi prin nămeți.
O lacrimă de dor, o floare către tine
Înger călător, suflet de copil,
Rămas adânc în amintire,
Nu vei muri oricâte ierni ar da ocol.
Un scâncet azi aud în viscol,
Zăresc în norul de zăpadă
Un înger ce coboară-n vântul,
Ce-l lasă în casuța caldă.
Trăiesc aceeași zi în fiecare iarnă,
Cănd brațul cu ardore mi-l deschid,
Te strâng la piept.O, floare dragă!!
În gând și-n suflet te cuprind.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu